te asez
intre muguri
dar tu
alergi spre toamna
si-ti scuturi frunzele
te desenez
in ploaia fierbinte de vara
si te gasesc apoi
urcata sub stresini
si incremenind in turturi de gheata
ca pe o liana
te infasor in jurul meu
iar tu
te ascunzi razand
in rugii de mure
intr-o singura dimensiune
ne regasim pe deplin
in atingerea imposibila
a palmelor intinse
de unul
catre celalalt.
Regasire
Cand te privesc
pietre verzui
faramitand oglinda apei
te-mprastie in valuri.
Te regasesc in silabe ratacite
purtate pe aripi de fluturi
franturi de cuvinte
reinviate intr-un oftat
sau intr-o soapta
sau intr-o alta forma
de nemurire.
Viorel Bucur
