Nu e normal
să oferi
atunci când iubești
măcar o explicație?
Nu e normal
să nu folosești durerea
pentru a te-mbrăca
în muzică
mai ales atunci când
iubitul îți cere
să nu-l lași să moară?
Se afișează postările cu eticheta paradox. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta paradox. Afișați toate postările
joi, 14 iulie 2011
sâmbătă, 9 iulie 2011
Victime...
Toată lumea este victimă în propri-ai lume. O lume de victime fără agresori... care astfel consideră că din moment ce au suferit.î, evident, din cauza altuia, este dreptul lor să se poarte la fel, deci ei nu devin agresori, pt. că sunt îndreptăţiţi, lis+a făcut rău! Chiar dacă fac acelaşi lucru ca şi agresorul diferenţa e că agresorul a foăcut+o din răutate. Aş vrea să văd pe cineva care să spună că a ales, chiar dacă nu a ştiut ce alege, să spună: domne, a fosta alegerea mea, suferinţa era o variantă, deci alegând pachetul de posibilităţi ce include şi varianta suferinţei eu sunt vinovat de suferinţa mea.
Gânduri obosite.. mai bine nu le citişi.
Gânduri obosite.. mai bine nu le citişi.
duminică, 26 iunie 2011
miercuri, 12 ianuarie 2011
Culmea geloziei
Incepem urcarea cu:
[Uite, eu nu sunt...]
Uite, eu nu sunt. Dar dacă aş fi,
aş fi un miez de poezie scrisă;
rigoarea ce-n viaţa de zi cu zi,
imprecisă cum e, e dezisă.
Uite că nu sunt. Ceilalţi sunt deplin:
în timp ce ei se-agită-n căutare,
orbi şi-n dorinţe prinşi pân' la uitare,
eu trec tiptil în câinele gol şi-n copilul plin.
Când sunt în ei adânc transfigurat,
în raza lor m-arăt cât ai clipi...
Dar brusc ei iar dispar, s-au dizolvat:
fiindcă eu nu sunt. (Doamne, de-aş fi...)
Uite, eu nu sunt. Dar dacă aş fi,
aş fi un miez de poezie scrisă;
rigoarea ce-n viaţa de zi cu zi,
imprecisă cum e, e dezisă.
Uite că nu sunt. Ceilalţi sunt deplin:
în timp ce ei se-agită-n căutare,
orbi şi-n dorinţe prinşi pân' la uitare,
eu trec tiptil în câinele gol şi-n copilul plin.
Când sunt în ei adânc transfigurat,
în raza lor m-arăt cât ai clipi...
Dar brusc ei iar dispar, s-au dizolvat:
fiindcă eu nu sunt. (Doamne, de-aş fi...)
Dar pana pe culme mai e mult
Pana sus poti sa fii gelos
Pe oamenii pentru care nu simte nimic,
simplii colegi de-ai ei de lucru
Pentru ca inspira acelasi aer pe care ea il expira...
Pe oamenii fara trup (la fel ca mine)
doar cu litere de suflet...
Pentru ca le inghite cu nesat
Pe motanul smotocit pana la innegrirea sub-unghiilor
Pentru simpla atingere...
si urcam asa catre culmi adanci
calcand cararea geloziei pe sine
pasii sunt:
Ca ai respirat acelasi aer cu ea
Ca i-ai sters o lacrima
Ce nu cursese inca
Ca ai privit-o in ochi
Ca te-ai plimbat cu ea
Ca ai stat cu ea pe aceeasi banca
Si ca ai ascultat-o cantand...
Si ca sa nu ma credeti un ciudat, ascultati mai departe, am mai gasit un exemplar ca mine:
Alexandru Andries - E altcineva
Asculta mai multe audio diverse
Asculta mai multe audio diverse
luni, 24 mai 2010
Distanta.
Temeri absurde vin de departe,
cu cat ma apropii de tine,
cu atat sunt mai claustrante.
Iar samanta lor e in mine!
Umoarea apoasa iti va dizolva portretul,
numai de la distanta te pot vedea?
Epiderma iti va ascunde sufletul,
numai de la distanta te pot imbratisa?
cu cat ma apropii de tine,
cu atat sunt mai claustrante.
Iar samanta lor e in mine!
Umoarea apoasa iti va dizolva portretul,
numai de la distanta te pot vedea?
Epiderma iti va ascunde sufletul,
numai de la distanta te pot imbratisa?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)