joi, 26 august 2010

Reflecţie asupra unei reflexii

Curbele valurilor tale
îmi spală nisipul căuşului,
Printre ale cărui fire te scurgi...
Când atingerea se naşte în dorinţă.

Mă acoperi cu linişte,
Mă destrami cu fiecare resac.
Lăsând în urmă plaja
îmbibată cu teamă

de liniştea mării:
Ce ar absorbi valurile;
Ce ar permite luciului sărat
să-mi arate chipul,

care nu-mi mai seamănă.

6 comentarii:

  1. Nisipul se usuca repede si uita,de aceea valul ii tot aminteste existenta...

    RăspundețiȘtergere
  2. E un link, cu telefonul doar aşa am reuşit să-l postez. Deseară îl voi embed-ui de pe desktop.

    RăspundețiȘtergere
  3. :)))))))))))
    Mi-am dat seama ca e un link....nu stiu insa unde duce...ceva cu Horia Brenciu,dar nu am gasit ce!

    RăspundețiȘtergere
  4. Aşa e, câteodată link-urile, în aparenţă, nu duc undeva, însă aparenţele sunt de cele mai multe ori înşelătoare...

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu am reusit embed-ul dar am pus un link normal:
    http://www.youtube.com/watch?v=D2qqMhDHNCA

    RăspundețiȘtergere